Compararea diferențelor de gen în Georgia, Moldova şi Ucraina: O analiză preliminară cantitativă a seturilor de date bazate pe gen

Michael Emerson, Loes Debuysere, Kirsten Devlieger
Compararea diferențelor de gen în Georgia, Moldova şi Ucraina: O analiză preliminară cantitativă a seturilor de date bazate pe gen

Sumar executiv

În această publicație sunt analizate diferite tipuri de diferențe de gen existente în percepțiile și participarea cetățenilor din Moldova, Georgia și Ucraina în domeniile politic, social și economic. Scopul acestui studiu preliminar este nu doar de a analiza diferențele de gen între cele trei țări est-europene care au încheiat Acorduri de Asociere (AA) cu UE, ci și de a compara performanțele lor cu cele ale unui grup de referință format din state membre ale UE. Concluzia lucrării este că, deși în cele trei țări care au încheiat AA se înregistrează o serie de diferențe semnificative privind genul, în multe cazuri acestea nu diferă în mod substanțial de performanța egalității de gen a statelor UE.

Din analiza cantitativă preliminară se pot trage câteva concluzii esenţiale:

• Toți cetățenii din cele trei țări sunt relativ mulțumiți de nivelul egalității de gen din țara lor, în special, în comparație cu alte probleme presante cum sunt corupția sau buna guvernare. Cu toate acestea, femeile sunt mai puțin mulțumite decât bărbații,  și aceasta vizează nu doar nivelul egalității de gen, ci și alte valori democratice, cum ar fi alegerile libere și corecte, justiția socială sau drepturile egale.

• Femeile din cele trei țări care au semnat AA tind să se preocupe mai mult decât bărbații de probleme care au impact direct asupra gospodăriei, cum ar fi nivelul de trai, sărăcia, locuințele sau serviciile de asistenţă medicală. Acestea sunt și domeniile sau sectoarele în care ele doresc ca UE să aibă un rol de susținere mai mare.

• În toate cele trei țări există niveluri ridicate ale egalității de gen în ceea ce privește accesul la educație și asistenţa medicală publică. Rezultatele înregistrate de cele trei țări sunt comparabile cu statele membre ale UE luate ca referință. În ceea ce privește reprezentarea politică oficială, cele trei țări înregistrează performanțe mai slabe. 

• Per ansamblu, diferențele în remunerarea femeilor și bărbaților, atât pentru aceeași muncă, cât și comparativ cu veniturile medii globale, sunt semnificative atât în țările care au semnat AA, cât și în grupul statelor de referință din UE. În ceea ce privește participarea la piața oficială a forței de muncă, femeile din țările care au semnat AA sunt mai puțin active nu doar față de concetățenii lor de sex masculin, ci și în comparație cu colegele lor din UE. De asemenea, femeile din țările respective se implică mult mai puțin în munca cu normă incompletă decât femeile din țările UE.

• În mare măsură, la fel ca în statele de referință din UE, în cele trei țări studiate există specializări sectoriale axate într-o mare măsură pe gen, atât în învățământul superior, cât și în ceea ce privește forța de muncă. Majoritatea femeile preferă sectoarele sociale, în timp bărbații - domeniile industriale.